Testul Viciilor Epistemice (TVE) are la bază rezultatele cercetărilor desfășurate de Marco Meyer (University of York), Mark Alfano (Macquarie University) și Boudewijn de Bruin (University of Groningen, publicate în cadrul articolului The Development and Validation of the Epistemic Vice Scal.

Varianta de bază a testului, realizată de autori în limba engleză, poate fi găsită aici. Pentru utilizarea lui în limba română am solicitat și am obținut acordul autorilor.

Deoarece problema viciilor epistemice are un grad de noutate pentru publicul larg, o scurtă prezentare a acestei abordări poate fi găsită aici.

În cadrul TVE utilizăm (cu acordul autorilor) varianta inițială a testului, tradusă în limba română.

La acesta am adăugat un set de funcționalități adiționale, încorporate în cadrul portalului COGNITEST:

• Un set de întrebări ce vizează unele date factuale. Pentru a permite o recalibrare continuă a testului și creșterea informațiilor oferite, la testul standard am adăugat un set de itemi ce vizează culegerea unor date factuale. Aceste informații sunt utilizate pentru elaborarea analizelor comparative oferite respondenților și publicului.
• Comparația cu rezultatele obținute de respondenții din România aflați în contexte existențiale similare sau diferite.
• Un set adițional de întrebări ce are ca scop deschiderea posibilității unor verificări ale relevanței testului pentru limba română/mentalitatea specifică.
• Întrebarea privitoare la statusul vaccinal oferă posibilitatea evaluării existenței/absenței unei corelații între scorul aferent viciilor epistemice și raportarea la vaccinare.

TVE include de asemenea o prezentare intuitivă a informațiilor.

Testul Viciilor Epistemice evaluează următoarele dimensiuni:

a. Procesarea informațiilor:

• Închiderea minții: dispoziția de-a ignora anumite puncte de vedere și a fi părtinitor în evaluarea încrederii acordată diferitelor surse de informații.
• Neglijența: dispoziția de-a analiza dovezile la întâmplare, superficial și fără grijă.
• Obstinația: orientarea către a-ți menține punctul de vedere chiar dacă dovezile pe care le întâlnești indică altceva.

b. Motivația de a dobândi cunoașterea și înțelegerea:

• Apatia: absența curiozității, care generează eșecul în căutarea cunoașterii și a înțelegerii.
• Neîncrederea în sine : dispoziția de-a evita situațiile jenante din punct de vedere social chiar și cu costul evitării obligației de-a evita cunoașterea și înțelegerea.

Conform definiției autorilor testului, „viciile epistemice sunt trăsături de caracter care interferează cu dobândirea, menținerea și transmiterea cunoașterii”.

Din perspectiva atitudinii preventive viciile epistemice fac parte din categoria problemelor cunoașteri ce pot fi remediate.

Din punctul de vedere al interesului pentru utilizarea acestui instrument în vederea remedierii unora dintre comportamentele cognitive ce au un puternic impact social în această perioadă, viciile epistemice trebuie diferențiate de biasurile cognitive, acestea din urmă necesitând soluții dedicate (formarea specifică gândirii critice fiind cea mai bună recomandare).

Toate persoanelor care decid să completeze răspunsurile beneficiază de măsurile specifice de protecție a datelor personale, fiecare dintre cei care completează testul având acces doar la informațiile ce-l privesc, rezultate în urma completării testului.

Persoanele care completează testul pot decide însă să-și facă public scorul obținut prin distribuirea acestuia pe rețelele de socializare, platforma înlesnindu-le această posibilitate.

Testul este bazat pe autocompletare/autoevaluare, împărtășind limitele specifice unei astfel de abordări. Implicarea respondenților este dependentă de dorința acestora de-a adera la valorile specifice ale cunoașterii bazate pe dovezi, această formă de auto-selecție și raportarea afectând distribuția datelor. Rezultatele individuale obținute sunt relevante doar în măsura în care respondenții oferă răspunsuri oneste. Comparațiile prezentate sunt relevante doar în măsura în care persoanele care efectuează testul răspund în mod onest la întrebările acestuia.

Punctajul bun nu garantează obținerea cunoașterii în toate demersurile cognitive, ci indică absența riscurilor specifice viciilor epistemologice. Erorile cognitive pot avea multiple cauze.

TVE poate indica existența unor probleme generale și poate identifica tipul inadecvării. TVE nu poate însă înlătura problemele identificate, pentru asta fiind nevoie de conștientizarea lor urmată de forme specifice de pregătire. Răspunsurile primite sugerează corecțiile posibile, fără a oferi însă forme specifice de pregătire în atingerea acestor obiective.

Viciile evaluate în cadrul TVE nu acoperă întreaga scală a viciilor epistemice (ex. maleabilitatea excesivă).

Deoarece studiile care stau la baza elaborării testului au fost efectuate pe subiecți ce aveau minim vârsta de 18 ani, testul ar putea să nu fie relevant pentru persoanele care nu îndeplinesc această condiții.

Identificarea oportunității utilizării acestui instrument de evaluare cognitivă a fost făcută în baza cercetărilor desfășurate în cadrul grantului Gândirea critică în mentalul societății românești contemporane. Câteva soluții pentru dezvoltarea gândirii critice a studenților și elevilor, finanțat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Coordonator:

• Prof. univ. dr. Rotilă Viorel

Membrii echipei:

• Web developer – Lungu Laurențiu
• Sociolog – Ciobanu Georgiana